VI. Gânduri nefaste

model-antet1

O peliculă de apă m-a înconjurat și mi-a furat vocea. Am mângâiat-o tandru pe cap și i-am promis că totul va fi bine – fără să am vreo certitudine, fără să o cred cu adevărat. Am spus-o cu o anume obișnuință ce nu-mi solicita filtrul gândirii. Continue reading

Advertisements

Noapte la nașa


V. Gânduri nefaste

model-antet1Lumini din lanterne

Tot ce aud e ploaie

Caut cuvântul de-nceput

În tăceri apăsătoare.


Poștă neconvențională

Ei… s-au gândit la mine. 


IV. Gânduri nefaste


Identitatea mea 

şi identitatea ta –

Împreună făcură o ghindă;

ce căzu când mă ridicai de pe bancă.


III. Gânduri nefaste: gem românesc

Înghiţii o picătură din fructul otrăvit.

În seara asta sunt genul de om care privește luna în toată spendoarea ei plină. Plină de imperfecţiuni. Ar trebui să fie un cerc impecabil, dar cu cât stărui mai tare, cu atât se infectează și nu mai e lună, ci o lumină grea și diformă ce mi se scurge în ochi. 

Ieri până să adorm s-a întâmplat ceva grozav! 

Îmbibată în miros de levănţică, golul privea prin mine. Întunericul a început să se învârtă într-o tornadă și am experimentat pentru prima dată începutul unui vis. 

E ciudat. Gândesc în imagini. Oare de-asta nu vorbesc prea mult? 


II. Gânduri nefaste

model antet

Încă patru cești de ceai ce-și caută contemplul în cosmos. Sunt lucruri pe care nu le înțeleg, lucruri care nu sunt în învolburarea caldă și nu le pot desluși. Din cele patru cești de ceai se arată viitorul diafan, un spațiu temporal ce se dilată în chinuri. Dar ce e cu atâta osteneală și vorbe? Sunt mulțumită cu ceaiul meu de dimineață (care cam stă pe gânduri și-i ostenit).


Gânduri nefaste

model antet

În noaptea asta nu putu dormi, asaltat de gândurile nefaste. Buciumul ființei nu-i desluși decât o simțire ce o tăgăduise de prea multă vreme în mania de a nu se pierde pe sine în ceea ce unii numesc fericire necuprinsă. Rațiunea amenința să-l părăsească în curând. Și iată! Tânguirea dorului neîmplinit îi sufoca într-un final mintea, îi sfâșia inima în mii de cioburi nebuloase, îl adâncea într-o nebunie smintită ce-i pricinuia senzații contradictorii.

Degeaba se răsuci în întuneric în vederea găsirii somnului. Acesta întârzia să vină.

Dorul… dorul ce-l încerca… Continue reading


I

ceai neîndulcit cu miere pe pâine

 


Iambi și trohei

“Sunt mult mai mult de un cânt
Ce-ai fredonat
Într-o zi fără nori.”