Monthly Archives: July 2015

Damnum

Ai avut vreodată acea senzație că ceva a murit în interiorul tău? O… o senzație. Un gând. Și se extinde, și se extinde ușor… atât de sigur. Până te trezești putred la interior. Nu. Nu mai e nimic. O carapace goală care gândește fără să mai gândească, vorbește fără să mai vorbească și simte fără să mai simtă. E momentul când rămâi pe loc și te întrebi cum ai ajuns în starea în care ești. Dar oare chiar îți pasă? Cum se numește atunci când nu mai găsești un sens? Continue reading

Advertisements

31 de perechi eșuate

”Șșș… nu mai cânta și fă liniște o clipă.” glasul îi era doar o șoaptă, parcă atinsă de reverie.

”Încă un moment zen de-al tău?” am încercat să nu par prea ironică, mai ales că eram singurii care nu dormeau, putându-ne bucura în sfârșit de o oarecare liniște.

”Da, mă simt foarte zen noaptea.” Sarcasm. La fel de ieftin ca al meu.

Și-a ridicat mâna și și-a îndreptat degetul spre cer: Continue reading


Retragere

”Te iubeam, și atunci am strâns aste puhoaie de oameni în mâinile mele și mi-am scris vrerea pe cer, cu stele.”
T. E. Lawrence

Nu nădăjduiesc a mă iubi vreodată, după toate istorisirile care traversau locurile pe vremea aceea… dar îți făgăduiesc că voi duce cu mine până la somnul cel de veci un crâmpei al dragostei ce ți-am purtat-o, ce-mi părea cândva a înflori – fără de grabă sau de oprire, întocmai unui prunc învățând a grăi; și într-atât de profundă încât un delicat miros de tei îmi învăluia simțurile noaptea, în vise.
Îmi păreai o nălucă, o apariție. Dar cei vii ca tine nu își au locul aici…