VI. Gânduri nefaste

model-antet1

O peliculă de apă m-a înconjurat și mi-a furat vocea. Am mângâiat-o tandru pe cap și i-am promis că totul va fi bine – fără să am vreo certitudine, fără să o cred cu adevărat. Am spus-o cu o anume obișnuință ce nu-mi solicita filtrul gândirii.

Ceva mă ținea departe, deși nu puteam să n-o iubesc. Era ca senzația dată de valurile ce ți se sparg în față – mai întâi te împing spre mal, iar mai apoi te trag în larg… tot mai aproape. Și ajungi tot mai vulnerabil.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: