Proiect

Numai ce intrai pe ușă – ”Ahh, iar uitai să plătesc curentul!”. Nici nu mă descălțai, nici nu mâncai, nici nu mai dorm cât trebuie, dar cui îi pasă.
E acolo, există, se trezește, pândește, așteaptă, înnebunește, mă leagă strâns, strâns, strâns de toooot!
Ideile, viața, sunt aici; liceul, cărțile, muzica, cercetașii, informatica, sunt toate încă aici.
Timpul, timpul scâncește, dar cui îi pasă – timpul se face. Nu-i așa, domnu’ I.? ”Dacă nu e acolo, înseamnă că nu îți dorești cu adevărat.” (referință la ceva funcții în QT idk)
”Ești în urmă cu laboratoarele” zice V., dadadaaa, dar uiteee – cum își revine.
Îmi revin.
Cred.
(Și o să fac și laboratoarele, la asta lucrez.)

Un gând aiurea și scos din context? Făceam curat în camera lor și ascultam piesa asta pe telefon. Ghemotoace de praf dansând în mai-ul trecut.

Voi lăsa și asta aici, pe motive de interes personal.

About Mao

Voci, numai voci View all posts by Mao

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: